De pază

   fiicei mele:

Din Ceruri, Soare și din Vânt
Un scut îți dau, copile,
Să umbli fără grijă pe Pământ,
Și nopți întregi și zile!

Din Ceață împletesc în juru-ți
Prilej de pază bună,
Prin ea nu trece nici o vorbă grea,
Nedreaptă sau nebună!

Din Ploaie îți urzesc mereu
Un sfânt curățitor de rele,
Și martor fi-va-mi Dumnezeu,
Ca voi fi sabie cu ele!

Din Visul tău să-ți faci o zare,
Spre ea să cânți zilnic un vers,
Și când Ispita te pune la-ncercare,
Să-ți amintesti:
Tu ai drept scut întregul Univers!

Din Dorul tău să-ți faci cărare,
Pe ea să mergi neostoit,
Și când vreo Umbră iar apare,
Tu să nu uiți:
De Ceruri, Soare, Vânt și Ploi tu ești iubit!

Florenta Vatavu

Brașov

12.08.2019

Steluța mea, Sabina mea

Steluța din privirea ta,
Am mai văzut-o undeva,
Printre norii trecători,
Printre crengi de măr și flori!

Te-am visat și te-am simțit,
Te-am chemat și te-am iubit
Încă de prin galaxii!
Steluța mea, știam că vii !

Mi-ai șoptit duios și lung:
"Într-o noapte am s-ajung"
Și, în fiecare noapte,
Mă trezeam în vis de șoapte!

La fiecare tremur fin
Am încercat să nu suspin,
Să nu alung secunda care
Ne-nlănțuia atât de tare!

Și, când deodat-ai răsărit,
Steluță mică de argint,
Am înțeles atunci din nou,
Că Cerul mi te-a dat cadou! 

Florența Vătavu

Pentru fiica mea, (19 Iulie 2009)
Brașov,