Port după mine
Speranțe și Vise
Și nu toate sunt ale mele.
Sunt multe și mari,
Cu nume diverse
Și văd că au lacrimi în ele.
Abia m-au văzut,
Dar mă urmează
Pe drumul pe care am plecat.
De-ar ști că-i furtună
În sufletul meu,
Un pas n-ar mai face, deodat' !
Dar merg și mă lupt
Cu frica de nou
Simțind că Planul e mare,
N-am voie să cad,
N-am voie să fug,
Sunt mulți care-așteaptă salvare !
Eu zbor și le-arăt
Poteca visată
În visul nostru comun
Și dacă n-o văd,
Pe loc o-nfirip,
Mă opresc, aștept și le spun
Secretul ce face
Din vis realitate:
Să mergi mai departe, decis,
Să nu te oprești,
S-asculți doar de tine,
Căci visul e-al tău și-i precis,
Că altul nu știe
Ce simți, ce gândești,
Doar tu poți Destinul să-ntorni !
Eu tremur și tac,
Îi duc mai departe,
Prin valea cu foc și dragoni.
Mă lupt și mă rog,
Mă rog și tot merg,
Pășesc mai slăbită prin tină
Și caut în mine
Putere și zvâc
Să pot să-i duc la Lumină.
Privesc înainte,
Îi chem ne-ncetat,
Aștept, dacă unii-s mai lenți.
Deși n-am busolă,
În mine se-ncred,
Pe drum devin mai atenți
Și calcă mai drept,
Mai apăsat,
Știind că e singura șansă.
Cu timpul se-ajută,
Și mâna își dau,
Ca-ntr-o benefică transă.
În urmă privesc:
Sunt lanțuri de Vise
Unite, mergând în tandem.
Ce bucurie !
Ce împlinire !
Acesta e scopul suprem:
Să fiu doar prilej,
Să fiu doar scânteia,
În ei să aprind curaj de luptă.
Dar eu fără ei,
N-aș avea sens
Și calea mi-ar fi mai abruptă.
Sunt zaua din lanț
Și de obosesc,
Acum sunt convinsă că pot
Să-ncetinesc,
Odihnă să caut:
Împreună suntem un TOT !
F. N. 23.10.2020
