Himere-ntunecate și alte frici păgâne!
Ca să te țin în brațe, m-am războit cu temeri
Ce nu credeam vreodată că pot să le dobor!
Ce mare e dorința-nfiripată ieri
Din inimile noastre frumoase și nebune!
E forța ce m-animă să mă ridic din neguri,
Să mă inalț visând și-apoi să pot să zbor!
Te caut de când lumea creat-a fost de EL
Și L-am rugat fierbinte să mi te-arate mie!
Azi te-am aflat. Ahh, ce uimire sfântă!
Ai fost mereu în mine, în inimă, adânc!
Săruturile toate, primite peste ceruri,
Îmbrățișari promise, visata armonie,
Ți le-am adus acum, să le gustăm deodată,
La început de Soarta, drept sacru legământ!
Florența Vătavu
Brașov
12.09.2020
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu