Drept de judecată

Îndreptățesc doar ploaia

Cu lacrimile sale
Să-mi spele de pe trup 
Parfumul mâinii tale
 
Cu blânda-i adiere,
Îndreptățesc doar vântul
Din tine să mă rupă
Să-mi liniștească gândul
 
Doar marea are dreptul
Cu valuri să mă certe
Când uit să mă iubesc
Și tot ea să mă ierte
 
A mării fiică sunt,
A vântului odor
Un altul nu e drept
Să-mi stea judecător!

Londra, cândva între 2020-2025
 
 
 

Indecizie

Azi, la răsărit, ți-am adunat gândurile.
Le-ai lăsat aseară pe masa din bucătărie.
Erau mici, rupte, împrăștiate..
Le-am pus în buzunarul din stânga, la piept
Și astfel toate frământările tale
Le port cu mine zilnic.

Poate, într-o zi,
Voi fi în stare să le lipesc
Și să-ți fac din ele o scară
Spre împlinirea marelui vis.

Sau mai bine să le ard?
Deodată cu sufletul meu?
Deodată cu veșnicia noastră
De două luni și jumătate?

Tg Mures, 2016

E cald lângă tine, iubitule

Miroși a vânt de vară, iubitule,

A soare și joc

Printre macii legănați în zare

Ai gust de verde crud

Prins in fugă

Din spicele necoapte

Ce stau așternut mereu

Îmbrățișărilor noastre

Mă porti pe raze de soare

Din care îmi faci aripi

Râzând de umbrele 

Ce ne dau târcoale

Plutind mână în mână

Deasupra lor

E cald langă tine, iubitule,

E mireasmă de frezii,

Sunt doruri stinse

Sunt lumi divine,

eu sunt EU lângă tine

Londra, cândva între 2020 si 2024